Începând cu 20 august 1083, ziua canonizarii Regelui creștin Ștefan, națiunea maghiară sărbătorește cu fast aceasta zi. La început, în orașul Szekésfehervár și după mutarea capitalei la Buda, iar din 1873 în Budapesta. După cel De-al Doilea Razboi Mondial, regimul comunist a abolit Ziua Sfântului Ștefan, astfel că începând cu 20 august 1950, s-a sărbătorit Ziua Constituției, iar mai târziu, Ziua Recoltei (a pâinii).
După schimbarea regimului, din 20 august 1990, această data a devenit, din nou, Sărbătoarea Sfântului Ștefan, declarată Zi Naționala a Ungariei, odată cu hramul bisericii ce-i poartă numele din Budapesta, cunoscută ca Bazilica Sfântul Ștefan.
Ștefan I s-a născut în anul 957, la Esztergom, și a murit la 15 august 1038, la Székesfhervár.
Este considerat primul creștin al națiunii și este întemeietorul Regatului Ungariei. Regele Ștefan, ca primul rege creștin al Ungariei, a avut un rol important în întarirea creștinismului și a culturii ungare, dând legi în acest sens. A construit biserici și a întemeiat 6 arhiepiscopii în Ungaria și două în Transilvania, la Oradea și Alba Iulia. Conform tradiției, Papa Silvestru al II-lea i-a trimis o coroana de aur cu nestemate, realizată în stil bizantin, iar în anul 1001, printr-o scrisoare îl recunoaște oficial ca rege creștin al Ungariei. Sfânta coroana este și astăzi simbolul națiunii maghiare. Sfântul Ștefan I a fost canonizat la 20 august 1083 de Papa Grigore al VII-lea ca sfânt al Bisericii Catolice, iar în anul 2000 de Biserica Ortodoxă, devenind astfel primul sfânt comun al celor două biserici, după Marea Schismā.
În anul 1905, a fost inaugurată în Budapesta, de către împaratul Franc József, o mare catedrală, numită Bazilica Sfântul Ștefan, cea mai mare biserică din capital Ungariei, ce poartă hramul Sfântul Ștefan. Este de remarcat faptul că la construcția bisericii s-a folosit marmură de Rușchița -Transilvania.
În prezent, Bazilica Sfântul Ștefan este un loc de pelerinaj si reprezintă o atracție culturală pentru turiști și numai, aici ținându-se concerte de orgă. Importanța bazilicii, ca loc de pelerinaj, se datorează prezenței Mâinii Sfinte, mâna dreaptă a regelui Ștefan cel Sfânt, adusă, aici, din 1950. De-a lungul timpului, Mâna Sfântā a trebuit să fie pusă la adăpost din calea dușmanilor creștinismului. Mult timp a fost păstrată în România, în localitatea Biharia.
Începând din 20 august 1990, în dimineata acestei zile se țin slujbe de pomenire a Sfântului Ștefan, în Bazilică, dupa rânduiala Bisericii Catolice, iar în Biserica Maghiara din Piața Petöfi, după rânduiala Bisericii Ortodoxe.
În Biserica Ortodoxă, pe lânga preoții din parohia maghiară, slujesc preoți din toate comunitățile ortodoxe din Budapesta (ruși, bulgari, sârbi, greci, români). Din comunitatea românească, pe lânga credincioși și preoți, participă și oficiază slujba PS Siluan, Episcopul Românilor Ortodocși din Ungaria.
În dupa amiaza zilei de 20 august are loc o procesiune în jurul Bazilicii cu Racla Mâinii Sfinte. După slujbă, este organizat un concert special, la care participă și oficialități.
Pe lângă locuitorii Budapestei, la aceasta mare sărbătoare participă și foarte mulți turiști atrași nu numai de frumusețile deosebite pe care le oferă orașul, dar și focul de de artificii, care are loc, an de an, pe malul Dunării.
Șerbana Kiss-Meiroșu
